AUTORI

CSENDER, LEVENTE s-a născut la Odorheiu Secuiesc în anul 1977, din anul 1991 trăieşte în Ungaria. A absolvit facultatea de limbă şi literatură maghiară şi comunicare la Universitatea Catolică Pázmány Péter. A fost tradus în spaniolă, slovacă, bulgară, slovenă şi română. Este deţinător al Premiului József Attila.

DEMETER, SZILÁRD s-a născut în Secuime, anii de studenţie i-a petrecut la Cluj, cariera şi-a început-o la catedra Universităţii Creştine Partium din Oradea, iar în prezent trăieşte şi lucrează la Budapesta. În timpul liber cântă la chitară bas într-o formaţie de rock. Nu se consideră scriitor, scrie din pasiune.

GERLÓCZY, MÁRTON s-a născut în 1981 la Budapesta, unde trăiește și în prezent, fiind ziarist și publicist.

MĂCEȘARU, CIPRIAN s-a născut la Câmpina, în 1976, este scriitor, ilustrator și muzician. Cărți publicate (selecție): Infrapaginal (Jurnal 2000-2018); Și se făcu întuneric (povestiri); Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar; Trei sute de ceaușești liliputani (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu și Mihail Coșulețu); Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta (microroman); Alergătorul invizibil (roman), Super! Sunt un gândac! (literatură pentru copii)... Prezent în antologiile: Cele mai frumoase poeme din 2010 și Cele mai frumoase poeme din 2011; Cu fața la perete; Blue Max Review (Irlanda); Povești pe două roți; 1312 sirene. Proză românească din deceniul doi; #Rezist! Poezia; Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste... Poeme și proză în italiană, cehă, ebraică, idiș, engleză și bulgară. Premii: Premiul ”Tânărul scriitor al anului 2013” pentru roman în manuscris, acordat de Filiala București Proză a USR; Diploma de Excelență pentru Jurnalism European, acordată de EUROLINK – House of Europe, 2010; Premiul ScurTiuk! 2014 acordat de revista Tiuk! pentru romanul "Portbagaj"; Premiul pentru proză - Zilele Rebreanu 2016.

PAVLOVA, VERA s-a născut la Moscova (1963). Absolventă a Colegiului „Şnitke” şi a Academiei de Muzică „Gnesin”, specialitatea Istoria muzicii. Până la 18 ani, cu binecuvântarea celebrului compozitor Aram Haciaturian (Baletul „Spartacus” cu „Dansul săbiilor”!) se pregătea pentru o carieră de compozitor. Intenţiile, predispoziţiile adolescentine nu puteau să nu se reflecte şi în poezia Verei Pavlova: „Testamentul – planul vieţii trăite./ Peste sicriul meu nu aş vrea să aud/ preludiul în si-minor de Rahmaninov,/ allegreto din a Şaptea de Beethoven, nimic din/ iubitul Ceaikovski. Vreau:/ A-dur pentru fortepiano/ de Mozart, adagietto din a Cincea de Mahler/ şi a Noua de Bruckner, partea a treia./ Dar, de altfel, poţi să pui orice doreşti:/ cine boceşte, acela şi comandă muzica”.
    A activat ca ghid la Casa-muzeu „Şaleapin”, publicând eseuri muzicologice. Circa 10 ani a cântat într-un cor bisericesc, concomitent conducând atelierul de creaţie literară pentru copii „Stelele Zodiacului”. 
    Începe să scrie versuri la vârsta de 20 de ani, primul grupaj publicându-l în revista „Iunost” (Tinereţe). Ajunge populară după ce ziarul „Segodnea” (Azi) îi publică 72 de texte cu o postfaţă de Boris Kuzminski. Evenimentul născu mitul că ceea ce este dat drept poetesa Vera Pavlova nu ar fi decât o mistificaţie („Chiar când fac cunoştinţă cu ei/ oamenii se răzleţesc/ în două categorii./ Unii zâmbesc a râde:/ Al patrulea vis al/ Verei Pavlova!/ Alţii întreabă:/ Vera Pavlova – / ar fi un pseudonim?”).
    A editat peste douăzeci de cărţi, printre care: „Animalul ceresc”, 1997; „Limbaj secund”, 1998; „Linia de ruptură”; 2000; „Al patrulea vis”, 2000; „De ambele părţi ale sărutului”, 2004; „Bagaj de mână”, 2004-2005; „Tâmpita înţeleaptă”, 2008; „Pe celălalt ţărm al limbajului”, 2009; „Femeia. Regulament de utilizare”, 2011; „Libret”, 2012. A scris librete pentru mai multe opere şi cantate.
    Laureată a Marelui Premiu „Apollon Grigoriev” (2000), a Premiului Special „Cont moscovit” (2003), a Premiului „Antologia” (2006). Poemele sale au fost traduse în peste 20 de limbi.
    A participat la manifestări literare în Anglia, Azerbaidjan, Belgia, Elveţia, Germania, Grecia, Franţa, Italia, Olanda, SUA, Ucraina, Uzbekistan, etc.
    Locuieşte la Moscova şi New York, cel de-al treilea soţ al ei fiind fost diplomat american, actualmente traducător din limba rusă.

PIȘTEA, CONSTANTIN a debutat pe când era licean în săptămânalul Fotbal plus și a continuat să scrie, dar pentru Observatorul militar, după o pauză de câțiva ani, în care a studiat la o academie militară și la o facultate de jurnalistică. De ani buni, povestește despre cărți pe site-ul personal, constantinpistea.ro, precum și pe site-ul citestema.ro și în diverse reviste (Timpul, Accente...).

RĂDUȚĂ, VIORICA a debutat în 1998 cu volumul de versuri Patimi după mine. Au urmat: lipsa la psalmi (2000), Al 13-lea Iov (2003), Când amintirile, corpuri subtile (2007), Viaţa de apă de uscat (2008), Cam toţi murim (2010), Mama întreabă dacă stau până seara (2013). A publicat mai multe romane: Înainte de exod (1998), Irozi (2001), Hidrapulper (2007), În exod (2008), Mamamea moarte (2008), În două lumi (2013), Vremea Moroiului (2015), Orașul închis (2017); dar şi volume de eseuri: Graalul fără Graal (2002), Interpolări şi Interpolări (2007). A colaborat cu poezie, proză, cronici la revistele Acolada, Ateneu, Argeş, Familia, Luceafărul, Prosaeculum, Spaţii Culturale, Viaţa Românească etc.

STANCA, DAN (n. 30 septembrie 1956, București) este un prozator și romancier român contemporan. Debutând în 1992 cu romanul Vântul sau țipătul altuia, Dan Stanca a publicat peste 25 de romane, multe dintre ele premiate, majoritatea lor fiind influențate de gândirea filosofului ezoteric francez René Guénon și a filosofului român Vasile Lovinescu. Dintre romanele: Aripile arhanghelului Mihail, 1996; Apocalips amânat, 1997; Morminte străvezii, 1999; Ultimul om, Iași, 1999; Drumul spre piatră, 2002; A doua zi după moarte, 2003; Mut, 2006; Noaptea lui Iuda, 2007; Craii și morții, 2012; Ghetsimani '51, 2015; Anii frigului, 2017.

VLAD, CORNELIU, născut la 17 mai 1942 în comuna Talmaz – Tighina, România (azi R. Moldova), este ziarist și autor de cărți de politică internațională. Este membru al Uniunii Scriitorilor și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A publicat cărți pe teme internaționale, între care Când luptătorii isi curăță armele, Vietnamul cel de toate zilele, Vom trăi în anul 2000, Lumea, în mișcare, încotro?, Pentru ca soarele să nu răsară dinspre asfințit, Generalul Lebed, vecinul nostru, Reconcilierea, Cuba – zece sfidări, Rusia, după URSS, Iranul, la rece, Holograma Europa (în colaborare cu Radu Golban), Și totuși, revoluția română.