Editura NEXT PAGE

https://www.litero-mania.com/poeme-in-avanpremiera/?fbclid=IwAR3jIbSeEZyyeJsxMPaOCK3XweVugpHIWb97DZInNjKQfHmMTATM3YS7sZI

 

https://optmotive.ro/  

Dorica Boltașu Nicolae: "„Momentele distopice ale realităţii noastre sunt torturante omeneşte, iar arta vine din nou şi din nou să ne elibereze”, scrie Viorica Răduță în argumentul cărţii „Arsura umblă după trup” – o plachetă de versuri crescută din tragedia de la Colectiv. Autoarea, prozatoare şi poetă, şi-a asumat indubitabil un risc optând pentru un subiect atât de sensibil în memoria noastră socială şi atât de greu de pus în literatură. Rezultatul este însă reușit din punct de vedere estetic şi ar trebui să rămână în zona culturii de prim-plan a prezentului" (Literomania, nr. 152) https://www.litero-mania.com/infernul-modern-in-literatura/?fbclid=IwAR07in0b7Kzy-dtNOJ1K_cfbUgySlUplRKlN9rXwmkfuv0VWE6iAOTYBJWQ

Farkas Király, autorul romanului Salvă (tradus de Hajnal Bara și apărut la editura Next Page cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, al Institutului Balasi - Institutul Maghiar din București și al Erdélyi Gondolat Egyesület) a fost invitatul Georgetei Drăghici în emisiunea "Drept de autor" de la Radio România Cultural. Înregistrarea emisiunii este disponibilă (imediat după textul de prezentare) pe site-ul Radio România Cultural. Audiție plăcută! https://radioromaniacultural.ro/farkas-kiraly-este-invitat-astazi-la-drept-de-autor/?fbclid=IwAR205dxWpL3NZ7G1N35goLf-FbmUiOIhc7AhuWzypANEWf4UDdIZZb7Wb54

Florin Dochia: " Arta poetică a Vioricăi Răduţă este foarte apropiată de perceptele existenţialismului, sentimentul tragic al fiinţei constituindu-se ca sursă a creaţiei sale indiferent de formula literară pe care o adoptă.  Într-un fel sau altul, cam toate temele principale ale acestei orientări (v. Emmanuel Mounier, Gallimard, 1962), pot fi lesne descoperite în toată creaţia scriitoarei. Dacă nu e mereu la îndemână abordarea de către creator a evenimentelor încărcate de energii negative, nici pentru cititor lectura nu este dintre cele reconfortante… Emoţia estetică, însă, sublimarea dramei umane prin lectură asimilatoare înseamnă încărcarea, îmbogăţirea trăirilor personale, aşadar din asemenea pricini m-am şi apropiat de  Arsura umblă peste trup , dincolo de încrederea neostoită în scrisul ei". https://flowerin-flashbook.blogspot.com/2019/09/viorica-raduta-arsura-umbla-pe-trup.html?fbclid=IwAR1ZLZ5YhOGpP_s2nfdp1Npo9u4tm5ipbDQtJhsMVtsGXOmh9SIw3Yoo1c8

Gheorghe Grigurcu: "Un lung, cu senzația interminabilului, pomelnic încheie această extraordinară producție. Poetă și deopotrivă prozatoare, Viorica Răduță face parte din rîndul acelor autori de robustă înzestrare pe care umbra micii provincii domiciliare îi împiedică a ajunge la notorietatea cuvenită." https://romanialiterara.com/2019/06/viziunea-unei-tragedii/

Criticul Radu Voinescu, despre Arsura umblă după trup , volumul Vioricăi Răduță, în Luceafărul de dimineață (nr. 3/2019).

Și se făcu întuneric (Ciprian Măceșaru) și Arsura umblă după trup ( Viorica Răduță) , volume apărute la Editura Next Page, prezente la târgul de carte de la Leipzig (2019).

Tudorel Urian a scris în revista Acolada (nr. 1 / 2019) despre "Arsura umblă după trup" (Editura Next Page, 2018), volumul de versuri semnat de Viorica Răduță. http:// www.editurapleiade.eu/

"Dacă ar fi, totuși, să aleg o proză din această carte, una singură, m-aș opri la cea din urmă, Prietenul , bucată în care competiția, rușinea, viața de familie, spaimele și, finalmente, moartea sunt simultan aruncate în aer cu o forță expresivă rarisimă." (COSMIN CIOTLOȘ, Revista literară radio , la Radio România Cultural, 21.05.2018) http://revistaliterara.radioromaniacultural.ro/2018/05/si-se-facu-intuneric-de-ciprian-macesaru/ " Și se făcu întuneric , de Ciprian Măceșaru ,  este o colecție de opt proze scurte, exemplar scrise, în care fiecare text în parte reușește să atingă un punct nevralgic al lumii de azi. (LUANA STROE, bookaholic.ro, 28.03.2018) https://www.bookaholic.ro/si-se-facu-intuneric-ciprian-macesaru.html "Viaţa e-n altă parte, în lumea prozelor lui Ciprian Măceşaru, moartea celorlalţi înseamnă şi ea ceva, iubitele dezertează în braţele prietenilor, locuinţele sunt strâmte şi apăsătoare, banii nu ţin nici ei mult, bucuriile, cân

joi, 22 februarie 2018, ora 19.00 Salon literar cu Csender Levente Csender Levente , un tânăr scriitor din Ungaria distins cu premiul Jószef Attila,şi cronicarul  Constantin Piştea  vor dialoga pe marginea volumului de nuvele  Odată trebuie spus,  apărut în limba română la Editura Next Page, în cadrul programului Publishing Hungary. Cititorii vor putea răsfoi şi citi fragmente şi din ultimul volum de nuvele al autorului, apărut tot în anul 2017, în limba maghiară, intitulat  Örök utca / Strada veşnică . Programul este bilingv. Invitatul serii este jazzistul  Tóth Viktor,  un reprezentant polivalent al scenei de jazz din Ungaria, care prin interpretarea sa dinamică, dar sensibilă încearcă să surprindă energia momentului. Csender Levente  s-a născut la Odorheiu Secuiesc în anul 1977, din anul 1991 trăieşte în Ungaria. A absolvit facultatea de limbă şi literatură maghiară şi comunicare la Universitatea Catolică Pázmány Péter.  József Attila-díjas.  Nuvelele sale au fost tr

Doru Căstăian despre "Numele meu este Bryan Ruiz" în "Viața liberă" "Poezia lui C.M. izbeşte şi seduce prin felul în care extrage substanţă poetică dintr-un soi de stoarcere atroce a realului, dintr-o abordare, fermă şi exasperată totodată, a tot ceea ce există. Întocmai ca lupul de mare al lui Ungaretti, poetul stă în mijlocul lucrurilor lipsit de iluzii, fără vreo proiecţie spre viitor, pentru că “viitorul e un obicei prost/de care nu putem scăpa/lucrează în noi ca un drog,/se joacă întruna cu minţile noastre”(Prolog). Lipsa de iluzii nu este însă apatie. De fapt, psihicul pe care îl simţim respirând în spatele poemelor lui C.M. este complex într-un mod monstruos, fără a fi prin asta mai puţin credibil. Modelat de experienţe poetice pe care abia le pot ghici (Berrymore? Ginsberg? Plath?), scrisul poetic al lui C.M. nu ne menajează. Aduce mai degrabă cu un ritual laic într-o biserică de carne (burdihanul de crocodil care este viaţa, d

Texte de Oxana I. MOROZAN (Director al Arhivei Centrale de Stat de documente fotofonocinematografice din Sankt-Petersburg) și Ion BULEI (prof. univ. dr.); Albumul este bilingv (român-rus) și bogat ilustrat. contact: edituranextpage@gmail.com

Constantin PIȘTEA: "În principiu, e vorba de un joc în doi. Un el se destăinuie, se plânge şi caută o salvare. Desface toate firele unei relaţii eşuate, încercând să-şi explice motivele derapajului. Postând „amară” chiar în titlu, e clar că povestea e tristă, însă, aici e aici, pentru cei care l-au mai citit pe Dan Stanca, aş zice nu doar că „Mare amară” e mai bine scris faţă de „Craii şi morţii” şi de „Boala şi visul” (despre care s-a vorbit ca fiind nominalizate la diverse premii în ultimii ani), dar şi faţă de orice alt roman pe care i l-am citit (inclusiv uriaşul „Jurnal al aşteptării” publicat anul trecut la Tipo Moldova), cartea asta este altceva. Mai concentrată, mai legată, pare mai corp faţă de orice alt roman scris de Dan Stanca (şi a trecut de 20)." (23 februarie 2015, https://constantinpistea.wordpress.com/2015/02/23/mare-amara-dan-stanca/ ).  "Mare amară" este o proză paradoxală: contondentă și poetică, scandaloasă și tandră,

Traducere, note și prefață de Leo Butnaru FRAGMENTE DIN CARTE: * * * o mulţime de cuţite dar din ele taie numai unul o mulţime de pixuri dar scrie numai unul o mulţime de bărbaţi dar te iubesc doar pe tine în fine poate ascuţi şi tu cuţitele astea ______________ "Da" Deşi ştiu că nu există moarte încă nu ştiu cum să-i anunţ despre asta pe cei morţi. DESPRE CARTE: T.S. KHASIS: "încercați și voi, o să vă placă linia de ruptură la nebunie" (bookaholic.ro, 28.01.2016). ( http://www.bookaholic.ro/textele-unui-cititor-despre-poeziile-unor-autori-linia-de-ruptura-vera-pavlova.html ) GABRIEL NEDELEA: " Există la această poetă o anatomie esenţializată de puterea ei de a se transcende prin muzică, prin laptele matern, prin zonele erogene sau prin acea simbioză dintre trup şi suflet care produce schimburi şi schimbări prinse pe vârfurile unui limbaj care nu-şi ocoleşte zonele marginale. Fiziologia aceste